Doliu

Nu am crezut ca ziua va veni, 

Cand vei muri, vei sfarsi, vei izbavi. 

Nu ai vrut sa ma pierzi, 

Dar demult nu mai eram a ta 

Si ai inteles asta inaintea mea. 


M-am pierdut printre randuri, 

O virgula amarata aruncata la intamplare. 

M-am pierdut printre nimicuri, tristeti, pagini goale, cuvinte fortate, 

Flori ofilite, haine neimpaturite, carti necitite. 

Machiaj expirat. 

O banala poezie fara ritm si rima. 


Nu am crezut ca ziua va veni, 

Cand un drum se va transforma brusc in doua. 

Un ocean infinit de alegeri; 

Intr-o dimineata ne-am trezit pur si simplu, 

Si nu ne-am mai ales unul pe altul. 


Si plang pentru ca ai murit; 

Tu care erai al meu nu mai existi. 

Si plang pentru ca am murit; 

Eu care eram a ta nu mai exist. 


Si am renascut amandoi, 

Separat.

Mai puternici, mai frumosi, mai vii. 

Doar o intrebare mai ramane:

Cum sa ma ingropi, Cum sa te ingrop? 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Si noi nu am mai ars

Hai sa ardem

I need a break