Doliu
Nu am crezut ca ziua va veni,
Cand vei muri, vei sfarsi, vei izbavi.
Nu ai vrut sa ma pierzi,
Dar demult nu mai eram a ta
Si ai inteles asta inaintea mea.
M-am pierdut printre randuri,
O virgula amarata aruncata la intamplare.
M-am pierdut printre nimicuri, tristeti, pagini goale, cuvinte fortate,
Flori ofilite, haine neimpaturite, carti necitite.
Machiaj expirat.
O banala poezie fara ritm si rima.
Nu am crezut ca ziua va veni,
Cand un drum se va transforma brusc in doua.
Un ocean infinit de alegeri;
Intr-o dimineata ne-am trezit pur si simplu,
Si nu ne-am mai ales unul pe altul.
Si plang pentru ca ai murit;
Tu care erai al meu nu mai existi.
Si plang pentru ca am murit;
Eu care eram a ta nu mai exist.
Si am renascut amandoi,
Separat.
Mai puternici, mai frumosi, mai vii.
Doar o intrebare mai ramane:
Cum sa ma ingropi, Cum sa te ingrop?
Comentarii
Trimiteți un comentariu